Tăierea betonului: factorii care pot afecta performanța discului diamantat

Tăierea betonului

Tăierea betonului este una dintre cele mai des întâlnite operațiuni pe șantierele de construcţii, motiv pentru care este important ca profesioniștii să cunoască cât mai multe informații despre materialul pe care doresc să îl taie, cât și care sunt provocările pe care le pot întâmpina pe teren. În acest sens, există numeroși factori care  pot afecta performanța de tăiere în beton a discurilor diamantate  iar pentru obținerea unor rezultate optime este bine să fiți informați. Acești factori sunt:

Rezistența la compresiune. Întrucât betonul este un material de construcții artificial, obținut din ciment, apă, agregate și uneori adaosuri, este important să știți faptul că betonul poate avea o rezistență la compresiune diferită, fenomen măsurat în kilograme pe centimetru pătrat (PSI).

Dimensiunea și tipul agregatului utilizat. Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obțin în urma întăririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, apă și agregate. În cazul unor  agregate cu un nivel de duritate crescut, segmentele discului diamantat se tocesc mai rapid (vezi figura 1).

Tăierea betonului: factorii care pot afecta performanța discului diamantat
Fig. 1. Dimensiunea și tipul agregatului utilizat

Tipul de nisip utilizat. Nisipul este o componentă importantă a mix-ului care determină nivelul de abrazivitate al betonului. Nisipul poate să fie „ascuțit” (abraziv) sau „rotund” (non-abraziv).

Betonul armat. Armătura metalică face ca discul diamantat să pătrundă mai greu în material, motiv pentru care cu cât betonul conține mai puțin oțel cu atât viteza de tăiere a discului nu este alterată.

Beton întărit. Întărirea betonului influențează modul în care acesta va interacționa cu lama discului diamantat. Astfel, betonul proaspăt turnat este mai moale și mai abraziv decât betonul întărit, ceea ce influențează performanța de tăiere a discului diamantat.

Alte variabile

Tipul de nisip utilizat. Nisipul este o componentă importantă a mix-ului care determină nivelul de abrazivitate al betonului. Nisipul poate să fie "ascuțit" (abraziv) sau "rotund" (non-abraziv). Betonul armat. Armătura formată din bare și sârme de oțel face ca discul diamantat să pătrundă mai greu în material, motiv pentru care cu cât betonul conține mai puțin oțel cu atât viteza de tăiere a discului nu este alterată. Beton întărit. Întărirea betonului influențează modul în care acesta va interacționa cu lama discului diamantat. Astfel, betonul proaspăt turnat este mai moale și mai abraziv decât betonul întărit, ceea ce influențează performanța de tăiere a discului.
Fig. 2. Factori care pot afecta performanța de tăiere în beton a discurilor diamantate

 

Atenție la factorii care pot afecta performanța discului diamantat!

  • Lama trebuie să funcționeze la viteza corectă, motiv pentru care trebuie să existe suficientă putere disponibilă pentru a păstra viteza în condiții de lucru.
  • Flanșele trebuie să fie curate, de dimensiunea corectă și aliniate corect la axul mașinii.
  • Se recomandă evitarea forței excesive.
  • Supraîncălzirea cauzează cele mai multe daune la nivelul lamei discului diamantat, astfel că lichidul de răcire trebuie să fie folosit ori de câte ori se poate.
  • Utilizarea corectă a discului diamantat – pentru a evita tensionarea discului de tăiere şi pentru a obţine o viteză de tăiere cât mai ridicată, ar trebui să se lucreze întotdeauna perpendicular pe material şi în linie dreaptă. Prin urmare fără tăieri curbilinii. Pentru a obţine o durată de viaţă şi o viteză de tăiere optimă, montaţi întotdeauna discul de tăiere în direcţia de rotaţie indicată pe acesta.
  • Răcirea discului – pentru anumiti lianți rezinoizi este indicat procesul de prelucrare cu lichid de răcire. De regulă, răcirea în ceață este insuficientă când operația de rectificare dezvoltă forțe mari de lucru. Pentru ascuțirea sculelor cu discuri diamantate cu liant rezinoid se preferă prelucrarea fără răcire. Pentru alte tipuri de prelucrări, o răcire abundentă duce la creșterea productivității discurilor. Cel mai utilizat lichid de răcire este o emulsie ulei-apă (1:50). Răcirea discurilor cu azotură cubică de bor se face cu ulei.